Astazi am luat pranzul impreuna. Stiam ca in jurul amiezii e la salon, asa ca m-am indreptat intr-acolo. Nu parea ca ma asteapta, dar nu parea nici foarte surprinsa ca ma vede. Oricum, prezenta mea parea sa o bucure.
Am pornit – cu masina – spre una dintre pensiunile de la marginea orasului, la parterul careia e un restaurant foarte apreciat prin aceste locuri. In scurtul timp cat am asteptat mancarea, m-a intrebat – totusi – cu ce ma ocup. I-am spus ca (more…)