Baloane de sapun

Clienta pe care-am revazut-o astazi e o femeie care reuseste destul de des sa ma surprinda. Pretentiile ei in materie de sex variaza de la o extrema la alta, in functie de starea de moment. De la tandrete la o duritate mereu controlata – si invers. Sau – daca vreti – de la mangieri la catuse si inapoi.

De aceasta data a fost randul mangaierilor. E inca o femeie frumoasa, chiar daca cele doua nasteri prin care a trecut si-au lasat definitiv amprenta asupra corpului altadata “tras printr-un inel”.

Chat

Am adaugat un widget pentru chat. Nu de alta, dar am descoperit azi cum se face 🙂

Daca mesajele care vor veni prin intermediul lui sunt la fel ca si cele care vin pe mail, s-ar putea totusi sa nu-l las sa ramana foarte mult.

P.S.: In dreapta, sub arhiva.

Final

Am stabilit intalnirea cu individul in dupa-masa in care imi sugerase sotia sa.

Am mers impreuna spre masina lui (avea un mini DVD-player inauntru si dorea sa se convinga ca nu incerc sa-l trag pe sfoara). A derulat inregistrarea inainte si inapoi doar pret de cateva secunde. Ii era jena de mine? E adevarat ca nici eu nu ma simteam tocmai confortabil in acele momente, dar situatia o cerea.

Film

Am realizat astazi inregistrarea ceruta de individul despre care povesteam in posturile anterioare. “Evenimentul” a avut loc intr-o camera a unei pensiuni dintr-unul din orasele vecine. Totul a iesit conform indicatiilor. Nu mi se vede chipul in niciunul dintre cadre.

Doamna in cauza apare insa in toata splendoarea.

Pentru cafeaua de duminica dimineata…

Voi lipsi de la cafeaua de maine dimineata. Am o intrevedere cu clienta despre care povesteam in posturile anterioare (sotia celui care a recurs la santaj). Va las in schimb in compania piesei pe ritmul careia obisnuiesc sa-mi beau cafeaua in aceasta perioada…

P.S.: In clipul de mai sus, secventa mea preferata incepe la minutul 1:25 🙂

Santaj

L-am refuzat astazi pe individul despre care povesteam in postul anterior. N-a primit bine refuzul meu (asta n-a fost tocmai o surpriza pentru mine) – si a recurs la santaj.

Are relatii la unul dintre ziarele locale… si continua sa-mi spuna ce reportaj “meserias” ar iesi cu mine ca subiect principal. Marea mea problema (din acest punct de vedere), e ce se va intampla daca reportajul respectiv va ajunge sa fie citit de familia mea (o probabilitate destul de mare, avand in vedere popularitatea cotidianului respectiv in aceasta zona a tarii). Ar fi efectiv la pamant (mai ales mama si sora mea).

Oferta

Azi in timp ce-mi savuram cafeaua de dimineata a inceput sa-mi sune telefonul. Numarul afisat era al unei cliente cu care am inceput sa ma vad in urma cu vreo trei luni. Am raspuns, banuind ca imi va cere stabilirea unei noi intrevederi.

Vocea din difuzor nu era insa a ei. Era groasa si usor ragusita. Era vocea unui barbat. Primul impuls a fost sa-i inchid – insa m-a rugat foarte insistent sa nu fac asta. Si sa ascult ce are sa-mi spuna. Asadar – l-am lasat sa continue. Am aflat ca era de fapt sotul clientei mele si – conform celor spuse de el – ca stia de “aventurile” traite de sotia sa in compania mea.

Din nou la scoala

Azi am avut o scurta intrevedere cu una dintre doamnele pe care – trebuie sa recunosc – nu-mi face o deosebita placere sa le intalnesc (da, se pare ca am si astfel de cliente). Singurul motiv pentru care n-am refuzat-o (nici acum, nici altadata) – este puternica ei influenta in cateva dintre cercurile pe care multe dintre celelalte cliente ale mele le frecventeaza. Sau – daca vreti – adevaratul motiv a fost reputatia. Un atribut important, intr-o astfel de meserie.

Are o fire autoritara. Prea autoritara. Si multe idei fixe. Prea multe si prea fixe. Probabil – motivul pentru care a ramas necasatorita. In plus

Corina – “actul final”

Ultima data cand am scris despre Corina a fost aici. Dat fiind faptul ca nu mai stiam nimic despre ea, i-am facut o vizita mamei sale. Nu mica mi-a fost mirarea cand am realizat ca eram deja asteptat. Mama ei stia ca voi merge sa o caut. Mi-am dat seama de asta cand am sunat la interfon si mi-am dat numele. Mi-a deschis direct, fara sa mai intrebe cine anume sunt si cu ce scop o caut.

Mama Corinei e o femeie foarte religioasa. Toata casa era plina de cruci, icoane si carti de rugaciuni. Imi amintea oarecum de bunica. Printre icoane – fotografii de-ale Corinei, la diferite

Acasa

Inca de la intrarea in micul orasel in care locuieste familia mea m-au coplesit amintirile. Fiecare colt de strada imi era cunoscut, fiecare cladire imi amintea de ceva anume. Aici a fost candva cofetaria la care obisnuiau sa ma duca parintii in fiecare duminica. Acolo era drumul spre stadionul de pe care deseori ieseam cu hainele inverzite si genunchii rosii. Dincolo era parcul unde – acum multi ani – traisem emotia primului sarut…

Sora mea ma astepta in poarta casei parintilor. Mi-a sarit in brate inca de cand am coborat de pe motocicleta – se bucura mult sa ma vada. La fel si mama, cand am intrat in casa. Pentru ele… eram tanarul inginer care lucreaza cu o firma engleza, pe un salariu “bun”. Si asa voi ramane.