Refuz?

Astazi urma sa fiu prezentat unei cliente noi. Nu stiam despre ea decat ca are undeva in jur de 40 de ani si ca e sotia unui om influent din zona. Doamna care m-a recomandat era aceeasi care mi-a dat si porecla de “PatruActe”.

Punctual ca intotdeauna – am batut la usa camerei de hotel exact la ora stabilita. Continui sa sustin ca punctualitatea e o calitate. Pentru un barbat, cel putin. Cateva minute de intarziere (nu exagerat de multe) – au fost si vor fi mereu apanajul sexului frumos.

Noua mea clienta ma astepta. Cand privirile ni s-au intalnit, expresia chipului ei nu era cea care credeam eu ca va fi. Nu mi-a raspuns la salut. Era vizibil socata, dar nu stiam de ce. Era prima data cand ne vedeam, iar ea stia deja tot ce trebuia sa stie – despre mine.

Am incercat sa ma apropii de canapeaua pe care era asezata – dar ea s-a ridicat si a facut un pas inapoi. La intrebarea daca totul e in regula a murmurat doar ceva neinteligibil. Recunosc – situatia ma cam punea in incurcatura. Noua mea clienta (cu care nici macar nu apucasem sa “oficializez” inceputul colaborarii) – se comporta de parca vedea o stafie. Mi s-a mai intamplat sa provoc reactii… mai deosebite anumitor partenere, la prima intalnire. Dar in nici un caz reactii de acest gen. Impresia mea clara era ca efectiv imi refuza serviciile – pentru care platise deja o parte din suma.

Am intrebat daca am “picat” intr-un moment nepotrivit. Nici o reactie. Era evident ca ceva se intampla, dar ma deranja la culme faptul ca nu stiam ce anume. Asadar – pentru a evita o escapada pe culmile penibilului – m-am indreptat spre usa. Era evident ca nu mai avea nici un sens sa raman – cel putin nu pentru motivul pentru care venisem si pentru care primisem deja un avans. Doamna a prins glas in momentul in care deschideam usa. Ma ruga sa nu plec.

Si n-am plecat. Mi-a spus ca – desi intrevederea trebuia sa se desfasoare cu totul si cu totul altfel – ar prefera doar sa stam de vorba. La un pahar de vin – am inceput sa discutam despre vreme. Era cel mai penibil subiect, avand in vedere circumstantele – dar era un inceput. Am ajuns apoi la muzica, la filme, la carti, la politica… si chiar la motociclete (un subiect despre care as putea povesti ore intregi). Ii placea sa ma asculte si nu mi-a fost greu sa observ asta. Si asa – s-au scurs orele pentru care fusesem platit. Din politete, am mai ramas o vreme. La final – am intrebat ce anume ii cauzase acel comportament ciudat de la inceput, dar mi-a spus ca prefera sa nu vorbeasca despre asta.

Ne-am luat ramas bun fara promisiunea unei viitoare intrevederi. La cateva ore dupa ce am plecat, am fost sunat de clienta care ma recomandase. Mi-a spus ca – dupa plecarea mea – doamna in compania careia imi petrecusem (contra cost) dupa-masa a plans, timp indelungat. Motivul? Asemanarea fizica izbitoare dintre mine si fiul sau, care murise in urma cu doi ani intr-un accident de motocicleta. Totodata, am fost rugat sa o intalnesc din nou pe doamna de astazi, in zilele ce urmeaza. Intalnire pe care n-am confirmat-o inca.

Asta explica tot. Cel putin in modul in care vad eu lucrurile. M-a cuprins apoi o stare ciudata, care inca mai persista. Si pe care n-as putea-o descrie cu exactitate in cuvinte…

Published in: on July 16, 2009 at 10:35 pm  Comments (11)  
Tags: , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://patruacte.wordpress.com/2009/07/16/refuz/trackback/

RSS feed for comments on this post.

11 CommentsLeave a comment

  1. Asta da situatie ciudata…

  2. daca accepti,tot ce vei face va fi sa vorbesti. mi se pare periculoasa chestia asta…nu are rost sa-i dai senzatia ca esti cel care a murit.si cine si-ar dori sa faca sex cu propriul copil???

  3. exact la ce a zis anda ma gandeam si eu.
    Sigur o sa iti ceara sa va vedeti doar pentru a vorbi, probabil ca imaginea ta o ajuta intr-un fel sau altul sa isi revada fiul chiar daca o face doar pentru cateva ore.
    Ai grija totusi sa nu ajungi sa faca vreun obicei din asta🙂

  4. Draga negustorule,

    Poate ai norcul sa te adopte daca ii esti asa de drag incat i-ai rascolit doamnei tot felu de sentimente si amintiri :))
    E sigur ca pe aceasta doamna nu o vei putea avea ca pe o clienta ci mai repede ca pe o mama…. :)) Si asta pentru ca… ,,si cine si-ar dori sa faca sex cu propriul copil???” vorba Andei.
    Si treaba asta cu motocicleta… cam mare coincidenta… Nu o fi oare o parte din baiatul acela reincarnat in tine? :d ….

    Succes la urmatoarea intalnire cu ,, mamica” daca ai confirmat-o si ai grija…….🙂

  5. ce motor ai??

  6. @ Mik: nu e cam aiurea? cum sa fie o parte din el reincarnat? daca te reincarnezi, te reincarnezi in momentul in care esti in burta mamei, se spune ca la 4 luni apare sufletul copilului. Si da, patru acte, te rugam sa te lauzi cu motorul, chiar sunt curioasa. pana la urma se poate spune cate ceva despre om, dupa motorul ales.

  7. “Impresia mea clara era ca efectiv imi refuza serviciile – pentru care platise deja o parte din suma.”
    Pai nu ziceai ca nu accepti sa primesti bani in avans ca sa nu simti ca ai obligatii? Iar plicul cu bani il iei la sfarsit, integral, asa am inteles din spusele tale…

  8. Nu e vorba de “sex cu propriul copil”. Cred ca era doar o modalitate de a tine amintirea vie. De-asta m-a si contactat din nou.

    P.S.: Am o Honda CBR600.

  9. F1, 2, 3, 4i, Sport, RR…?

  10. @JohnnieB: CBR 600 RR. Customizata😀

  11. foarte frumos. sa te poarte sanatos🙂


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: