Back in business

Nu mi-am pierdut clientele cat am fost “in concediu medical”.

Am pastrat legaturile vechi – cu promisiunea ca voi raspunde nevoilor lor de indata ce fizicul imi va fi refacut. Si-am facut-o.

Mara e o clienta mea cam de un an. A ajuns la mine “de curiozitate” – in urma unei recomandari. Si – la scurta vreme dupa – mi-a devenit clienta fidela.

Cand ne-am revazut (acum cateva zile) dupa o pauza de cateva saptamani bune – m-a imbratisat. Nu mi se intampla des asta, asa ca – nestiind cum altfel sa reactionez – i-am raspuns tot printr-o imbratisare. Abia apoi mi-am dat seama ca tocmai fusese parasita. Nu – nu mi-a spus ea asta. Dar avea pe chip acea durere pe care doar un barbat o poate lasa in sufletul unei femei…

A vrut sa ma ia de mana, dar m-am eschivat elegant – lasand palma sa-mi alunece si oferindu-i in schimb bratul. Mi-a zambit si s-a multumit cu atat. Nu doream sa-i dau iluzii. Stiu cum reactioneaza o femeie proaspat parasita – iar daca-i ofeream prea multa afectiune era posibil sa inteleaga altceva (ceea ce nu era cazul).

Am ajuns la pensiunea discreta unde o insoteam de obicei – si am inchiriat (pentru o noapte) una dintre camerele din spate. De-acolo – dupa cum mi-a confirmat Mara – gemetele nu se auzeau aproape deloc.

Mi-a dat plicul inainte si mi-a cerut sa numar banii. Am refuzat – nu fac asta in prezenta clientelor. A insistat insa – asa ca m-am conformat. Erau mai multi decat ne-am inteles initial. Ma pregateam sa-i spun asta – dar zambetul ei m-a asigurat ca stia deja. Primisem asadar un bonus – pentru o munca inca neprestata. Sau – un stimulent pentru ceea ce-avea sa urmeze.

Si-a dezgolit rotunjimile din cateva miscari bine exersate de-a lungul timpului. Asa cum facea dintotdeauna – si-a pastrat doar colierul de perle, una dintre bijuteriile ei preferate.

Pe jumatate gol, m-am indreptat spre ea. Mi-am pastrat intentionat pantalonii – pentru a-i lasa ei deliciul de-a mi-i da jos, ceea ce-a si facut, cu o violenta propulsata de ceea ce parea a fi o foame deosebita, o dorinta iesita din comun. Mi-a prins mainile si mi le-a asezat cu hotarare pe fesele ei pline de dorinta.

Fara sa astepte, si-a varat o mana in boxerii mei – prinzandu-ma de gat cu cealalta si lipindu-ma cu putere de corpul ei cald. Am ridicat-o in brate – sprijinindu-i in continuare fundul in palmele mele largi si primitoare.

Gemand violent cand am lipit-o de perete, a inceput sa se miste incet – dorind sa savureze cu atentie fiecare moment. Ii lipsisem, se vedea asta. Iar acum incerca sa recupereze.

S-a asezat apoi in patru labe, la marginea patului – plesnindu-si usor fundul cu palmele deja ude. Mara e printre putinele mele cliente care prefera ca actul sexual sa se consume oriunde dar nu in pat. Diversitatea ajuta, veti spune. Si va voi da dreptate.

Imi plac femeile care – dincolo de usa dormitorului – scapa de orice inhibitie. Ne-am mutat pe fotoliul din coltul camerei, iar distractia a inceput iarasi. Obosea vazand cu ochii. Pe masura ce minutele treceau – intensitatea miscarilor ei era tot mai slaba. In momentul in care i-am simtit orgasmul pe drum am impins puternic, facand-o sa se opreasca pret de cateva secunde, pentru a aduna forta necesara geamatului salbatic ce se pregatea sa vina.

Am ramas in ea o vreme, chiar daca totul se consumase. Ii placea sa ma stie acolo, aproape. La final a adormit cuminte pe pieptul meu, soptindu-mi “iubi” prin somn.

Evident, nu eu eram “iubi”. Dar cel care-a fost a pierdut o femeie pe cinste…

Published in: on July 17, 2011 at 10:36 pm  Comments (16)  
Tags: , , , ,

The URI to TrackBack this entry is: https://patruacte.wordpress.com/2011/07/17/back-in-business/trackback/

RSS feed for comments on this post.

16 CommentsLeave a comment

  1. sexul dupa o despartire cred ca ajuta doar pe moment, nu e o idee buna, l-am incercat si eu si m-am simtit aiurea apoi…

  2. eeehhh bun!!! daca esti back in business inseamna ca o sa poti scrie mai des😀

  3. fain….citesc de fiecare data cu atata placere…imi place tot ce scrii…parca ma iau si fiorii un pic…:*

  4. 🙂

  5. A trecut ceva timp de cand nu ti-am mai vizitat blogul. Si rau am facut. Am uitat cat de captivante sunt povestirile tale🙂

    Imi pare rau de accidentul suferit. Ma bucur ca ai scapat atat de usor.

    Am o intrebare legata de postul tau: “Mara” nu a mai fost persojanul unui post mai vechi? Respectiva ai scris ca a avut un accident mortal.

  6. nenea patru acte cred ca este pe o plaja acum si se relaxeaza… nu de alta, dar nu prea vad alta explicatie pentru care nu mai scrie

  7. esti ca o boala din cate vad, pe mara ai molipsit-o total🙂

  8. Dragul nostru Patru Acte chiar ai disparut total si definitiv din peisaj?

  9. Salut!
    Noi te credem ca esti ”back in business”, dar chiar atat de ”ocupat” ( :)) ) esti incat ai uitat cu totul de noi ?

    Asteptam noutati!
    Sandy

  10. mda…chestie de optiune…

  11. “Cate miligrame de tristete are un gram de fericire?”

  12. 4

  13. Eu zic ca Patru Acte si-a rupt si celalalt picior… :))

  14. Eu cred ca patru acte s-a indragostit si a uitat complet de noi.
    @ balamuk: bine ca nu are decat 2 picioare :))

  15. ne e dor de tine! pe cuvant!

  16. Patru Acte da-mi si mie sa fut ceva


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: