Oferta

Am fost contactat astazi – prin intermediul unei cliente mai vechi – de catre un domn. Mi-a cerut 30 de minute din timpul meu, pentru o discutie intre patru ochi. Era dispus si sa plateasca pentru asta, desi n-a fost nevoie. Am mers pe incredere – doamna care m-a pus in legatura cu el e o persoana cu totul si cu totul deosebita.

Ne-am intalnit toti trei la un restaurant din oras, in aceasta seara. Doamna a facut introducerile de rigoare – se pare ca respectivul e o ruda apropiata a dansei. Ne-a lasat apoi sa discutam in privat.

Final

Am stabilit intalnirea cu individul in dupa-masa in care imi sugerase sotia sa.

Am mers impreuna spre masina lui (avea un mini DVD-player inauntru si dorea sa se convinga ca nu incerc sa-l trag pe sfoara). A derulat inregistrarea inainte si inapoi doar pret de cateva secunde. Ii era jena de mine? E adevarat ca nici eu nu ma simteam tocmai confortabil in acele momente, dar situatia o cerea.

Sotia preotului

Am avut o intrevedere acum o vreme cu sotia unui preot din zona in care locuiesc. Ii fusesem recomandat chiar de catre doamna care ma numise “Patru Acte”, in a carei casa ne-am si intalnit. Nu stiu de ce, dar ma simt mai bine numind-o “sotia preotului” decat “preoteasa”. Recunosc – am avut o usoara retinere in momentul in care am aflat cine era de fapt, dar am trecut repede peste asta. La urma-urmei, pentru mine nu trebuia sa fie decat o alta clienta.

Calmul care i se citea pe chip a disparut ca prin minune in momentul in care am ramas singuri in dormitorul imens, facand loc unei pofte la care e adevarat ca nu ma asteptam tocmai in aceasta masura. A insistat sa-mi faca sex oral (nu mi se intampla foarte des acest lucru) – iar la final mi-a cerut sa-i intorc favoarea. A savurat din plin momentul, adunandu-si fesele in jurul tamplelor mele si mangaindu-si in acelasi timp sanii.  Gemea usor, iar respiratia i-a devenit din ce in ce mai sacadata. Nu m-a lasat sa merg pana la capat, rugandu-ma sa trec deasupra ei. Am lasat-o sa impuna ritmul si m-am adaptat miscarilor ei – inaintand incet dar sigur spre momentul culminant. Moment in care m-a strans cu putere in brate, lasand sa-i scape un urlet prelung. Nu pot sa-l numesc geamat, pentru ca nu asta a fost. A fost un urlet de eliberare, asa cum aveam sa aflu cateva clipe mai tarziu – cand mi-a spus ca “acum eu si parintele suntem chit”.

Mi-a explicat apoi ca “parintele” era preot doar in biserica, nu si in afara ei. Un detaliu pe care nu tineam neaparat sa-l aflu, fiindca nu avea nici o legatura cu mine. M-a platit ca sa se razbune, si-a obtinut razbunarea. O razbunare menita sa o linisteasca doar pe ea, si de care preotul nu avea sa afle niciodata. Ne-am despartit fara promisiunea unei alte intalniri.

Mi-am amintit acest episod astazi cand – oprindu-ma la o benzinarie – am auzit o discutie despre preotul in cauza, care (citez) “iar umbla la altele, si sotia tot nu-l paraseste”. Nu judec pe nimeni, nu intra in atributiile mele si nu sunt platit pentru asta.

P.S.: Din banii obtinuti de la ea nu am cumparat nici un “suvenir”.